Sfântul Apostol Andrei

Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României

La data de 30 noiembrie a fiecărui an, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pomenirea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat. Sf. Apostol Andrei a fost, potrivit referatului bilbic, întâiul apostol chemat să-l urmeze pe Mântuitorul Iisus Hristos în marea misiune de descoperire a lui Dumnezeu în lume.(In cap. 1)

Sfântul Apostol Andrei era de neam iudeu, şi a fost frate cu apostolul Simon-Petru; fiind originari din Betsaida, localitate situată pe ţărmul lacului Ghenizaret erau fiii pescarului Iona. Oameni simpli, ca şi mulţi alţii, practicau pescuitul pentru a-şi câştiga cele necesare vieţii de zi cu zi. Se pare că cei doi fraţi ar fi avut o casă în Capernaum, unde Mântuitorul a poposit de mai multe ori ( cnf Mc 1, 29).

Evanghelia după Ioan ne mărturiseşte că Andrei a fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul; la recomandarea acestuia, Andrei va asculta chemarea Mântuitorului de a-L urma, părăsindu-şi ocupaţia de bază şi urmând în deaproape pe Mântuitorul Iisus Hristos. Andrei este cel care l-a adus mai apoi şi pe fratele său, Simon Petru, la Mântuitorul spunându-i că la găsit pe Mesia ( Ioan 1,35-40). De aici provine şi numirea lui de „cel dintâi chemat” ; de asemenea, şi în enumerările apostolilor (Mt 10,2, Mc 3,18, Lc 6,14, F. Ap. 1,13), Andrei este menţionat mereu între primi patru. Cu toate acestea, el nu face parte din cercul restrâns al celor apropiaţi Mântuitorului şi care au fost aproape de El în anumite situaţii (Petru, Iacob şi Ioan).

După pogorârea Duhului Sfânt şi începerea activităţii misionare a apostolilor, Andrei l-a însoţit pe fratele său Petru prin Asia Mică, apoi a trecut în Peninsula Balcanică pe teritoriul Turciei de astăzi, ajungând, după cum ne mărturiseşte tradiţia, până în provincia Scytia Minor, (Dobrogea de astăzi) unde a poposit o vreme. După aceea şi-a continuat drumul spre sudul Rusiei, şi în Grecia unde a consolidat comunităţile întemeiate de Sfântul Apostol Pavel, ajungând în cele din urmă în localitatea Patras, unde în jurul anului 60 d. Hr. a şi a şi fost condamnat la moarte, fiind răstignit pe o cruce în forma de „X”.

După ce au stat o vreme în Patras, moaştele Sfântului Apostol Andrei vor fi duse în Constantinopol de Constantin, fiul împăratului Constantin cel Mare şi Sfânt. După mai multe pelegrinări prin Italia, în cele din urmă vor ajunge în catedrala Sfânt Petru din Roma, iar în 1964 capul Sfântului a fost înapoiat bisericii din Patras.

Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul României. Prezenţa şi activitatea lui pe teritoriile româneşti, într-o vreme când poporul român se năştea şi se forma ca naţiune este dovedită de tradiţia bisericiească şi de numeroasele dovezi arheologice, precum şi de câtevea lucrări scrise în primele veacuri. Spre exemplu, activitatea apostolului pe teritoriul ţării noastre este amintită în lucrarea Despre apostoli a lui Hipolit Romanul, mort în timpul persecutiei împăratului Decius (249-251), iar în secolui IV în Istoria bisericească a episcopului Eusebiu din Cezareea Palestinei († 339/340) care o preluase de la un alt mare teolog, Origen din Alexandria († 254).

Ca dovadă a evanghelizarii teritoriilor de pe ţărmul de vest al Mării Negre de către Sfântul Andrei vin şi unele colinde, legende şi obiceiuri din Dobrogea şi din stânga Prutului, adica din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Unele din aceste colinde pomenesc de „schitul” sau „mănăstirea” lui Andrei. Exista apoi cateva numiri de ape şi locuri ca „Pârâiaşul Sfântului Andrei”, „Apa Sfântului” sau „Peştera Sfântului Andrei”.

Cu siguranţa că în timpul misiunii sale Apostolul Andrei a întemeiat şi organizat comunităţi locale şi printre strămoşii noştri. Va fi hirotonit episcopi, preoţi şi diaconi, punând astfel bazele formării şi organizării Bisericii Ortodoxe Române. De aceea, putem afirma cu toată convingerea şi mândria că Sfântul Apostol Andrei este un „apostol al neamului nostru” şi ocrotitorul României.

Iliuţă Gabriel POPA